“Ce aţi învăţat, ce aţi primit şi auzit de la mine şi ce aţi văzut în mine, faceţi. Şi Dumnezeul păcii va fi cu voi.”
Filipeni 4:9
Doamne, fă-mă un ucenicizator așa cum a fost și Fiul Tău.
Fă-mă o persoană care îi dezvoltă pe alții așa cum Pavel a fost.
Ce și de ce
În Ioan 17 Isus a spus: ”Cum m-ai trimes Tu pe Mine în lume, așa i-am trimes și Eu pe ei în lume.” Aceste cuvinte ne determină să ne uităm adânc în viața lui Isus și să o studiem. Ni s-a încredințat o misiune care se aseamănă cu cea a gloriosului nostru Salvator. În ultimele Sale cuvinte din evanghelii, Isus menționează o parte din această misiune. El le poruncește urmașilor Săi să facă ucenici.
Dragostea noastră pentru Isus ne determină să spunem: ”Doamne, dacă asta este ceea ce Tu dorești, dacă așa mă trimiți în lume, atunci voi face acest lucru!” Atunci va trebui să răspundem la întrebările: Cum? Care este cel mai bun mod de a uceniciza pe cineva? Care este esența acestei sarcini? Cum pot face o evaluare ca să știu dacă procedez bine? Acestor întrebări încercăm să le dăm un răspuns.
Încercăm să înțelegem cum putem să ucenicizăm pe alții urmând exemplul lui Hristos. Vom încerca să învățăm cum să ne încurajăm ucenicii să facă pași de credință care să-i ajute să crească și să se maturizeze spiritual.
Învățând din Cuvânt
Vom privi la trei pasaje în care Îl vom observa pe Isus lucrând cu ucenicii Săi, exemplul nostru cel mai bun de ucenicizare.
Citește Matei 4:18-22
Click pentru text
Identifică acțiunile făcute cu intenție de către Isus..
Conectându-ne cu Adevărul
În procesul de a face ucenici, ne ținem ochii ațintiți la Isus, exemplul nostrum, și cel mai bun ucenicizator din toate timpurile. Căutăm să facem ceea ce El a făcut și ne încredem că El ne va da putere să Îi urmăm exemplul.
Învățând Cuvântul
Ucenicizarea mereu presupune a fi conectați la Cuvântul Lui Dumnezeu. Ucenicii noștri au nevoie de Cuvântul lui Dumnezeu. Au nevoie să vadă că acesta adresează aspecte precum nevoile lor, că le răspunde la întrebări și îi călăuzește în a trăi în neprihănire. Separați de cuvântul lui Dumnezeu nu vom avea nici înțelepciunea, nici discernământul necesare călăuzirii altora.
Noi îi conducem pe ucenici în cuvânt acolo unde noi am descoperit și L-am experimentat pe El ca pe un Dumnezeu viu, care ne vorbește și se conectează cu noi. Cuvântul Său ne învață cum să gândim, cum să procedăm și ce să credem. Aceia care cresc în Domnul s-au bazat și se bazează cu totul pe Cuvântul Său.
A învăța din Cuvântul lui Dumnezeu presupune dedicare și pregătire. Ucenicizatorii împărtășesc cu ucenicii lor ceea ce ei au învățat din Cuvânt. De asemenea, ei selectează de acolo niște adevăruri esențiale pe care să le discute împreună cu ucenicii lor. (despre viață devoțională, supremația lui Hristos,sfințenie, despre o viață plină de Duhul Sfânt, sau poziția noastră în Hristos, etc.) Materialele pe care le recomandăm ca studii bilbice pentru grupuri mici pot fi o resursă excelentă pentru un ucenicizator. (Vezi Compass, și Cru.comm resources)
Un mod prin care ne putem evalua lucrarea noastră ca și ucenicizatori este prin a analiza dacă în mod constant, la timpul cu ucenicii noștri, deschidem Biblia, citim din ea, încercăm să o înțelegem și să aplicăm din învățăturile ei. Este de dorit să fim dedicați acestei practici, dacă suntem convinși că ucenicii noștri au nevoie de Cuvântul lui Dumnezeu mai mult decât sfatul nostru.
Clădind relații, petrecând timp împreună
Contextul în care Isus a ucenicizat a fost unul relațional. El a petrecut timp cu ucenicii Săi. Mult timp. Mai târziu, după ridicarea la cer a Lui, ucenicii au primit un compliment interesant de la adversarii lor. În timp de fariseii și liderii religioși erau mâniați de ceea ce ei predicau și învățau, nu au putut să nu observe și să nu declare că ”acești oameni au fost cu Isus”. (Fapte 4:13) Chiar și vrăjmașii lui Isus au putut observa că asocierea ucenicilor cu Isus le schimba viața. În contextul relațional pe care Isus l-a creat, ucenicii au putut crește și deveni ca El.
Apostolul Pavel tratează această temă a conectării relaționale în epistola sa către Tesaloniceni.
Citește 1 Tesalonicei 2:7-12
Click pentru text
În descrierea legăturii sale cu ucenicii săi, Pavel folosește imagini precum aceea a unei mame și copilul ei, sau a unui tată și copiii săi. Pavel a ales o imagine care reflectă intimitate, dragoste și grijă. Erau bucuria și plăcerea lui să ofere tesalonicenilor mai mult decât niște instrucțiuni și învățături. El se dădea pe sine însuși. A da sacrificial din timpul și energia noastră face parte dintr-o ucenicizare autentică.
A ne împărtăși viața cu o altă persoană este un aspect fundamental din ucenicizare. La fel de important este și a dezvolta o comunitate de credincioși care cresc împreună. Dorim să menționăm acest aspect deoarece nu vrem să lăsăm impresia că numai între două persoane poate să aibă loc creșterea spirituală.
Studiu de caz
Prima oară când Ben a auzit evanghelia, Duhul Sfânt i-a atins inima. Rușinea păcatului său și harul lui Hristos au fost niște forțe puternice pe care Duhul Sfânt le-a folosit pentru a-l determina să-și pună încrederea în Hristos.
Fără nici un background religios, Ben nu știa la ce să se aștepte că va urma deciziei sale. Era doar fericit că Isus l-a iertat și că l-a eliberat că pedeapsa pentru păcatele sale prin jertfa de la cruce. El nu știa că există și ”un pas următor”. Nu se gândea la creștere spirituală, nici la a-L sluji pe Domnul.
Jake, care l-a ajutat pe Ben să-L cunoască pe Hristos, știa lucruri despre care Ben încă nu știa. Jake știa că Dumnezeu are un plan pentru viața lui Ben. Așa că Jake a continuat să îl caute pe Ben, trecând pe la camera lui. L-a invitat și la o cafea în pauza dintre cursuri. A mers chiar la competiția lui Ben de dans, competiție la care Ben a obținut locul trei. Chiar mai mult, după competiție, Jake și Ben au putut vorbi despre Isus prietenilor lui Ben.
Era evident pentru Ben că Jake este mai mult decât doar un om bun. Îi păsa de Ben și l-a ascultat cu atenție și atunci când Ben i-a împărtășit despre pierderea bunicului. Împreună s-au uitat la diferite versete din Biblie. Jake mereu avea ceva de împărtășit despre Dumnezeu, acest lucru ducând la noi discuții.
Prin această interacțiune constantă, Ben a observat și a prins câteva lucruri care l-au ajutat să își dea seama care ar putea fi niște ”pași următori” pentru el. Ca și Jake, Ben a început să citească din Biblie și să învețe versete. Privindu-l pe Jake, Ben a început să vadă și el drumul pe care este bine și trebuie să meargă.
În ce fel Jake a împărtășit nu doar evanghelia, ci și viața sa?”
Ce paralelă există între mesajul din acest video și relația de ucenicizare?
Cum poți să ajuți o persoană pe care o cunoști să facă un pas de credință implicându-se în lucrarea de ucenicizare? Cum ar putea procesul descris mai sus să te ajute în mod efectiv să lucrezi cu ei?
Luând pași de acțiune
Există puncte de acțiune specifice fiecărei teme din cele trei discutate. Alege doi dintre acei pași, despre care crezi că te vor ajuta în procesul de ucenicizare.
În mod frecvent ia-ți ucenicul în Cuvânt pentru a putea auzi care sunt învățăturile lui Dumnezeu.
Creează un plan de învățătură pentru 4 săptămâni. Stabilește ce dorești să studiați și să discutați. Pregătește-te pentru aceste discuții prin a studia tu însuți acele pasaje. Fă din Cuvântul lui Dumnezeu partea centrală a interacțiunii dintre voi.
Clădește o relație puternică cu ucenicul tău.
Oamenii simt cât de mult ne pasă de ei. Ei observă atunci când suntem dispuși ca să îi slujim și chiar să ne schimbăm planurile pentru a face asta. Relațiile semnificative de cele mai multe ori depășesc un anumit program. De aceea, deși a ne întâlni într-un grup mic pentru a studia Scriptura este important, acest lucru nu va oferi o imagine completă a dragostei și purtării de grijă. În relațiile semnificative noi experimentăm viața împreună.
Ce poți face tu pentru a avea o relație mai profundă cu ucenicul tău? Ce experiențe comune puteți avea? Cum vă puteți distra împreună și să-i implicați și pe alții în aceasta? Cum poți fi tu parte din viața ucenicului tău arătând interes pentru lumea lui/a ei?
Modelează/ oferă un exemplu de viață creștină
Cei mai mulți oameni nu au prieteni care să-L urmeze pe Isus cu pasiune. Ei nu au avut ocazia să vadă de aproape o viață creștină. Fii acel exemplu pentru ucenicul tău! Lasă-l să vadă cum tu Îl urmezi pe Isus.
Fii deschis cu ucenicul tău. Arată-i obceiurile care sunt importante pentru tine. Petreceți un timp cu Domnul împreună. Lasă-l să vadă cum tu iei decizii potrivite în viața ta de zi cu zi. Și fii conștient de faptul că Dumnezeu folosește momente neplanificate de tine pentru a-I învăța despre lucruri la care poate că tu nu te-ai gândit.
Ia-l pe ucenic în lucrare .
Gândește-te la o persoană pe care ai vrea să o inviți cu tine când mergi să împărtășești evanghelia. Iar atunci când mergeți să faceți acest lucru, adu-ți aminte de principiile simple ale procesului discutat mai sus:
♦ Asistă – ajută-ți ucenicul să înceapă să practice acel obicei/comportament
♦ Privește – dă-i lui această responsabilitate și privește-l, încurajează-l și oferă-i feed-back
♦ Părăsește – încurajează-ți ucenicul să practice acel comportament și atunci când tu nu ești cu el
Sumar
Ia-ți ucenicul cu tine în lucrare
Procesul ucenicizării este un proces activ. Se bazează pe credință. Implică o expresie dinamică a ascultării. O ucenicizare comfortabilă pune accentul pe discutarea ”ideilor” despre credință. Ucenicizarea biblică pune în practică acele idei. Amintește-ți – ceea ce noi facem cu ucenicii noștri este ceea ce se prea poate ca și ei să facă la rândul lor cu ucenicii lor.
Modelează/ oferă un exemplu de viață creștină
Când vine vorba despre cum să trăim, cum să ne comportăm și cum să procedăm, de cele mai multe ori acest lucru se prinde decât se învață. Observând un exemplu bun, duhovnicesc, este extrem de informativ. Atunci când ideile și conceptele sunt trăite, ele devin evidente. Viața ta va fi un exemplu pentru ucenicul tău. Invită-I în viața ta și nu împărtăși cu el doar gândurile tale, ci pe tine și cine ești tu.
Clădește o relație puternică
Îi face plăcere Domnului când copiii Săi au relații sănătoase, autentice și puternice. În cadrul unei relații de încredere și dragoste putem învăța multe lucruri. O parte din farmecul procesului de ucenicizare este dat de felul cum aceasta este susținută de o grijă autentică. Un păstor cu dragoste poartă de grijă de oile sale. Noi suntem chemați să păstorim pe ucenicii noștri, să-i încurajăm, îndemnându-i și sfătuindu-i, dar și corectându-i, cu scopul de a-i ajuta să devină urmași credincioși ai lui Isus.
Ia-ți ucenicul în cuvânt
Trebuie ca în mod constant să stăm în Cuvântul lui Dumnezeu. Cuvântul Său revelat ne învață cum să gândim, ce să credem și cum să Îl onorăm pe Domnul. O ucenicizare sănătoasă este în permanență atașată studiului Cuvântului lui Dumnezeu.
5 Vestea pe care am auzit-o de la El şi pe care v-o propovăduim este că Dumnezeu e lumină şi în El nu este întuneric. 6 Dacă zicem că avem părtăşie cu El, şi umblăm în întuneric, minţim şi nu trăim adevărul. 7 Dar, dacă umblăm în lumină, după cum El Însuşi este în lumină, avem părtăşie unii cu alţii; şi sângele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curăţă de orice păcat. 8 Dacă zicem că n-avem păcat, ne înşelăm singuri şi adevărul nu este în noi. 9 Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne cureţe de orice nelegiuire. 10 Dacă zicem că n-am păcătuit, Îl facem mincinos şi Cuvântul Lui nu este în noi. (2:1) Copilaşilor, vă scriu aceste lucruri ca să nu păcătuiţi. Dar, dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel neprihănit. 2 El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre; şi nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale întregii lumi.
Faptele 22:1-21
„Fraţilor şi părinţilor, ascultaţi acum cuvântul meu de apărare faţă de voi!” 2 Când au auzit ei că le vorbeşte în limba evreiască, au ţinut şi mai multă linişte. Şi Pavel a zis: 3 „Eu sunt iudeu, născut în Tarsul Ciliciei, dar am fost crescut în cetatea aceasta, am învăţat la picioarele lui Gamaliel să cunosc cu de-amănuntul Legea părinţilor noştri şi am fost tot atât de plin de râvnă pentru Dumnezeu, cum sunteţi şi voi toţi azi. 4 Am prigonit până la moarte această Cale, am legat şi am pus în temniţă bărbaţi şi femei: 5 marele preot şi tot soborul bătrânilor îmi sunt martori. Am luat chiar şi scrisori de la ei către fraţii din Damasc, unde m-am dus să aduc legaţi la Ierusalim pe cei ce se aflau acolo, ca să fie pedepsiţi. 6 Când eram pe drum şi mă apropiam de Damasc, deodată, pe la amiază, a strălucit împrejurul meu o mare lumină din cer. 7 Am căzut la pământ şi am auzit un glas care-mi zicea: ‘Saule, Saule, pentru ce Mă prigoneşti?’ 8 ‘Cine eşti, Doamne?’ am răspuns eu. Şi El mi-a zis: ‘Eu sunt Isus din Nazaret, pe care-L prigoneşti’. 9 Cei ce erau cu mine au văzut bine lumina şi s-au înfricoşat, dar n-au auzit glasul Celui ce vorbea. 10 Atunci, am zis: ‘Ce să fac, Doamne?’ ‘Scoală-te, mi-a răspuns Domnul,du-te în Damasc şi acolo ţi se va spune ce trebuie să faci’. 11 Fiindcă nu puteam să văd nimic din pricina strălucirii luminii aceleia, cei ce erau cu mine m-au luat de mână, şi aşa am ajuns în Damasc. 12 Şi a venit la mine un om numit Anania, bărbat temător de Dumnezeu, după Lege, şi pe care toţi iudeii care locuiesc în Damasc îl vorbeau de bine. 13 El mi-a zis: ‘Frate Saule, capătă-ţi din nou vederea!’ Chiar în clipa aceea, mi-am căpătat vederea şi m-am uitat la el. 14 El mi-a zis: ‘Dumnezeul părinţilor noştri te-a ales să cunoşti voia Lui, să vezi pe Cel Neprihănit şi să auzi cuvinte din gura Lui; 15 căci Îi vei fi martor faţă de toţi oamenii, pentru lucrurile pe care le-ai văzut şi auzit. 16 Şi acum, ce zăboveşti? Scoală-te, primeşte botezul şi fii spălat de păcatele tale, chemând Numele Domnului.’ 17 Şi mi s-a întâmplat că, după ce m-am întors la Ierusalim, pe când mă rugam în Templu, am căzut într-o răpire sufletească 18 şi am văzut pe Domnul, care-mi zicea: ‘Grăbeşte-te, ieşi iute din Ierusalim, căci nu vor primi mărturisirea ta despre Mine’. 19 Şi am zis: ‘Doamne, ei ştiu că eu băgam în temniţă şi băteam prin sinagogi pe cei ce cred în Tine 20 şi că, atunci când se vărsa sângele lui Ştefan, martorul Tău, eram şi eu de faţă, îmi uneam încuviinţarea mea cu a celorlalţi şi păzeam hainele celor ce-l omorau.’ 21 Atunci, El mi-a zis: ‘Du-te, căci te voi trimite departe, la neamuri…’ ”
Faptele 26:1-23
Agripa a zis lui Pavel: „Ai voie să te aperi!” Pavel a întins mâna şi a început să se apere astfel:2 „Mă socotesc fericit, împărate Agripa, că am să mă apăr astăzi înaintea ta pentru toate lucrurile de care sunt pârât de iudei,3 căci tu cunoşti foarte bine toate obiceiurile şi neînţelegerile lor. De aceea, te rog să mă asculţi cu îngăduinţă.4 Viaţa mea, din cele dintâi zile ale tinereţii mele, este cunoscută de toţi iudeii, pentru că am petrecut-o în Ierusalim, în mijlocul neamului meu.5 Dacă vor să mărturisească, ei ştiu de la început că am trăit ca fariseu, după cea mai îngustă partidă a religiei noastre.6 Şi acum sunt dat în judecată, pentru nădejdea făgăduinţei pe care a făcut-o Dumnezeu părinţilor noştri7 şi a cărei împlinire o aşteaptă cele douăsprezece seminţii ale noastre, care slujesc necurmat lui Dumnezeu, zi şi noapte. Pentru această nădejde, împărate, sunt pârât eu de iudei!8 Ce? Vi se pare de necrezut că Dumnezeu învie morţii?9 Şi eu, ce-i drept, credeam că trebuie să fac multe lucruri împotriva Numelui lui Isus din Nazaret,10 şi aşa am şi făcut în Ierusalim. Am aruncat în temniţă pe mulţi sfinţi, căci am primit puterea aceasta de la preoţii cei mai de seamă şi, când erau osândiţi la moarte, îmi dădeam şi eu votul împotriva lor.11 I-am pedepsit adesea în toate sinagogile şi îmi dădeam toată silinţa ca să-i fac să hulească. În pornirea mea nebună împotriva lor, îi prigoneam până şi în cetăţile străine.12 În acest scop, m-am dus la Damasc, cu putere şi învoire de la preoţii cei mai de seamă.13 Pe la amiază, împărate, pe drum, am văzut strălucind împrejurul meu şi împrejurul tovarăşilor mei o lumină din cer, a cărei strălucire întrecea pe a soarelui.14 Am căzut cu toţii la pământ, şi eu am auzit un glas, care-mi zicea în limba evreiască: ‘Saule, Saule, pentru ce Mă prigoneşti? Îţi este greu să arunci cu piciorul înapoi în vârful unui ţepuş’.15 ‘Cine eşti, Doamne?’ am răspuns eu. Şi Domnul a zis: ‘Eu sunt Isus, pe care-L prigoneşti.16 Dar scoală-te şi stai în picioare, căci M-am arătat ţie casă te pun slujitor şi martor atât al lucrurilor pe care le-ai văzut, cât şi al lucrurilor pe care Mă vei vedea făcându-le.17 Te-am ales din mijlocul norodului acestuia şi din mijlocul neamurilor, lacare te trimit,18 ca săle deschizi ochii, săse întoarcă de la întuneric la lumină şi de sub puterea Satanei la Dumnezeu şi săprimească, prin credinţa în Mine, iertare de păcate şi moştenireaîmpreună cu ceisfinţiţi.’19 De aceea, împărate Agripa, n-am vrut să mă împotrivesc vedeniei cereşti.20 Ci ampropovăduit întâi celor din Damasc, apoi în Ierusalim, în toată Iudeea şi la neamuri, să se pocăiască şi să se întoarcă la Dumnezeu şi să facă fapte vrednice de pocăinţa lor.21 Iată de ce au pus iudeii mâna pe mine în Templu şi au căutat să mă omoare.22 Dar, mulţumită ajutorului lui Dumnezeu, am rămas în viaţă până în ziua aceasta şi am mărturisit înaintea celor mici şi celor mari, fără să mă depărtez cu nimic de la ce au spus prorocii şi Moise că are să se întâmple,23 şi anume căHristosul trebuie să pătimească şi că, după ce va fi Cel dintâi din învierea morţilor, va vesti lumină norodului şi neamurilor.”
Faptele 16:25-34
25 Pe la miezul nopţii, Pavel şi Sila se rugau şi cântau cântări de laudă lui Dumnezeu, iar cei închişi îi ascultau.26 Deodată, s-a făcut un mare cutremur de pământ, aşa că s-au clătinat temeliile temniţei. Îndată, s-au deschis toate uşile şi s-au dezlegat legăturile fiecăruia.27 Temnicerul s-a deşteptat şi, când a văzut uşile temniţei deschise, a scos sabia şi era să se omoare, căci credea că cei închişi au fugit.28 Dar Pavel a strigat cu glas tare: „Să nu-ţi faci niciun rău, căci toţi suntem aici”.29 Atunci, temnicerul a cerut o lumină, a sărit înăuntru şi, tremurând de frică, s-a aruncat la picioarele lui Pavel şi ale lui Sila,30 i-a scos afară şi le-a zis: „Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?”31 Pavel şi Sila i-au răspuns: „Crede în Domnul Isus şi vei fi mântuit, tu şi casa ta”.32 Şi i-au vestit Cuvântul Domnului, atât lui, cât şi tuturor celor din casa lui.33 Temnicerul i-a luat cu el chiar în ceasul acela din noapte, le-a spălat rănile şi a fost botezat îndată, el şi toţi ai lui.34 După ce i-a dus în casă, le-a pus masa şi s-a bucurat cu toată casa lui că a crezut în Dumnezeu.
Iosua 24:14-21
14 Acum, temeţi-vă de Domnul şi slujiţi-I cu scumpătate şi credincioşie. Depărtaţidumnezeii cărora le-au slujit părinţii voştri dincolo de Râu şi în Egipt şi slujiţi Domnului.15 Şi dacă nu găsiţi cu cale să slujiţi Domnului, alegeţi astăzi cui vreţi să slujiţi: sau dumnezeilor cărora le slujeau părinţii voştri dincolo de Râu, sau dumnezeilor amoriţilor, în a căror ţară locuiţi. Cât despre mine, eu şi casa mea vom sluji Domnului”.16 Poporul a răspuns şi a zis: „Departe de noi gândul să părăsim pe Domnul şi să slujim altor dumnezei.17 Căci Domnul este Dumnezeul nostru. El ne-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei, pe noi şi pe părinţii noştri; El a făcut înaintea ochilor noştri acele minuni mari şi ne-a păzit în tot timpul drumului pe care l-am urmat şi în mijlocul tuturor popoarelor pe la care am trecut.18 El a izgonit dinaintea noastră pe toate popoarele şi pe amoriţii care locuiau ţara aceasta. Şi noi vom sluji Domnului, căci El este Dumnezeul nostru.”19 Iosua a zis poporului: „Voi nu veţi putea să slujiţi Domnului, căci este un Dumnezeu sfânt, un Dumnezeugelos; El nu vă va ierta fărădelegile şi păcatele.20 Când veţi părăsi pe Domnul şi veţi sluji unor dumnezei străini, El Se va întoarce şi vă va face rău, şi vă va nimici, după ce v-a făcut bine”.21 Poporul a zis lui Iosua: „Nu! Căci vom sluji Domnului”.22 Iosua a zis poporului: „Voi sunteţi martori împotriva voastră înşivă că aţi ales pe Domnul, ca să-I slujiţi.”
Faptele capitol 4
Pe când vorbeau Petru şi Ioan norodului, au venit la ei pe neaşteptate preoţii, căpitanul Templului şi saducheii,2 foarte necăjiţi că învăţau pe norod şi vesteau în Isus învierea din morţi.3 Au pus mâinile pe ei şi i-au aruncat în temniţă până a doua zi, căci se înserase.4 Însă mulţi din cei ce auziseră cuvântarea au crezut, şi numărul bărbaţilor credincioşi s-a ridicat aproape la cinci mii.5 A doua zi, mai-marii norodului, bătrânii şi cărturarii s-au adunat împreună la Ierusalim,6 cu marele preot Ana, Caiafa, Ioan, Alexandru şi toţi cei ce se trăgeau din neamul marilor preoţi.7 Au pus pe Petru şi pe Ioan în mijlocul lor şi i-au întrebat: „Cu ce putere sau în numele cui aţi făcut voi lucrul acesta?”8 Atunci, Petru, plin de Duhul Sfânt, le-a zis: „Mai-mari ai norodului şi bătrâni ai lui Israel!9 Fiindcă suntem traşi astăzi la răspundere pentru o facere de bine, făcută unui om bolnav, şi suntem întrebaţi cum a fost vindecat,10 s-o ştiţi toţi şi s-o ştie tot norodul lui Israel! Omul acesta se înfăţişează înaintea voastră pe deplin sănătos în Numele lui Isus Hristos din Nazaret, pe care voi L-aţi răstignit, dar pe care Dumnezeu L-a înviat din morţi.11 Eleste piatra lepădată de voi, zidarii, care a ajuns să fie pusă în capul unghiului.12 În nimeni altul nu este mântuire, căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor în care trebuie să fim mântuiţi.”13 Când au văzut ei îndrăzneala lui Petru şi a lui Ioan, s-au mirat, întrucât ştiau că erau oameni necărturari şi de rând, şi au priceput că fuseseră cu Isus.14 Dar, fiindcă vedeau lângă ei pe omul care fusese vindecat, nu puteau zice nimic împotrivă.15 Le-au poruncit doar să iasă din sobor, s-au sfătuit între ei16 şi au zis: „Ce vom face oamenilor acestora? Căci este ştiut de toţi locuitorii Ierusalimului că prin ei s-a făcut o minune vădită, pe care n-o putem tăgădui.17 Dar, ca să nu se lăţească vestea aceasta mai departe în norod, să-i ameninţăm şi să le poruncim ca de acum încolo să nu mai vorbească nimănui în Numele acesta.”18 Şi după ce i-au chemat, le-au poruncit să nu mai vorbească cu niciun chip, nici să mai înveţe pe oameni în Numele lui Isus.19 Drept răspuns, Petru şi Ioan le-au zis: „Judecaţi voi singuri dacă este drept înaintea lui Dumnezeu să ascultăm mai mult de voi decât de Dumnezeu,20 căci noi nu putem să nu vorbim despre ce am văzut şi am auzit”.21 I-au ameninţat din nou şi i-au lăsat să plece, căci nu ştiau cum să-i pedepsească, din pricina norodului, fiindcă toţi slăveau pe Dumnezeu pentru cele întâmplate.22 Căci omul cu care se făcuse această minune de vindecare avea mai bine de patruzeci de ani.
23 După ce li s-a dat drumul, ei s-au dus la ai lor şi le-au istorisit tot ce le spuseseră preoţii cei mai de seamă şi bătrânii.24 Când au auzit ei aceste lucruri, şi-au ridicat glasul toţi împreună către Dumnezeu şi au zis: „Stăpâne, Doamne, care ai făcut cerul, pământul, marea şi tot ce este în ele!25 Tu ai zis prin Duhul Sfânt, prin gura părintelui nostru David, robul Tău: Pentru ce se întărâtă neamurile şi pentru ce cugetă noroadele lucruri deşarte?26 Împăraţii pământului s-au răsculat şi domnitorii s-au unit împotriva Domnului şi împotriva Unsului Său.27 Înadevăr, împotriva Robului Tău celui sfânt, Isus, pe care L-ai uns Tu, s-au însoţit în cetatea aceasta Irod şi Pilat din Pont cu neamurile şi cu noroadele lui Israel,28 casă facă tot ce hotărâse mai dinainte mâna Ta şi sfatul Tău.29 Şi acum, Doamne, uită-Te la ameninţările lor, dă putere robilor Tăi să vestească Cuvântul Tău cu toată îndrăzneala30 şi întinde-Ţi mâna, ca să se facă tămăduiri, minuni şi semne prinNumele Robului Tău celui sfânt, Isus.”31 După ce s-au rugat ei, s-a cutremurat locul unde erau adunaţi; toţi s-au umplut de Duhul Sfânt şi vesteau Cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală.
32 Mulţimea celor ce crezuseră era o inimă şi un suflet. Niciunul nu zicea că averile lui sunt ale lui, ci aveau toate de obşte.33 Apostolii mărturiseau cu multă putere despre învierea Domnului Isus. Şi un mare har era peste toţi.34 Căci nu era niciunul printre ei care să ducă lipsă: toţi cei ce aveau ogoare sau case le vindeau, aduceau preţul lucrurilor vândute35 şi-l puneau la picioarele apostolilor, apoi se împărţea fiecăruia după cum avea nevoie.36 Iosif, numit de apostoli şi Barnaba, adică, în tălmăcire, „fiul mângâierii”, un levit, de neam din Cipru,37 a vândut un ogor pe care-l avea, a adus banii şi i-a pus la picioarele apostolilor.
Faptele Apostolilor 16:11-15, 40
11 După ce am pornit din Troa, am mers cu corabia drept la Samotracia şi a doua zi ne-am oprit la Neapolis.12 De acolo ne-am dus la Filipi, care este cea dintâi cetate dintr-un ţinut al Macedoniei şi o colonie romană. În cetatea aceasta am stat câteva zile.13 În ziua Sabatului, am ieşit pe poarta cetăţii, lângă un râu, unde credeam că se află un loc de rugăciune. Am şezut jos şi am vorbit femeilor, care erau adunate laolaltă.14 Una din ele, numită Lidia, vânzătoare de purpură, din cetatea Tiatira, era o femeie temătoare de Dumnezeu şi asculta. Domnul i-a deschis inima, ca să ia aminte la cele ce spunea Pavel.15 După ce a fost botezată, ea şi casa ei, ne-a rugat şi ne-a zis: „Dacă mă socotiţi credincioasă Domnului, intraţi şi rămâneţi în casa mea”. Şi ne-a silit să intrăm.
40 Ei au ieşit din temniţă şi au intrat în casa Lidiei; şi, după ce au văzut şi mângâiat pe fraţi, au plecat.
Faptele Apostolilor 17:1-4
Pavel şi Sila au trecut prin Amfipoli şi Apolonia şi au venit în Tesalonic, unde era o sinagogă a iudeilor.2 Pavel, după obiceiul său, a intrat în sinagogă. Trei zile de Sabat a vorbit cu ei din Scripturi,3 dovedind şi lămurind că Hristosul trebuia să pătimească şi să învieze din morţi. „Şi acest Isus, pe care vi-L vestesc eu”, zicea el, „este Hristosul”.4 Unii din ei şi o mare mulţime de greci temători de Dumnezeu şi multe femei de frunte au crezut şi au trecut de partea lui Pavel şi a lui Sila.
Faptele Apostolilor 8:1-5, 26-40
Saul se învoise la uciderea lui Ştefan. În ziua aceea, s-a pornit o mare prigonire împotriva Bisericii din Ierusalim. Şi toţi, afară de apostoli, s-au împrăştiat prin părţile Iudeii şi ale Samariei. 2 Nişte oameni temători de Dumnezeu au îngropat pe Ştefan şi l-au jelit cu mare tânguire. 3 Saul, de partea lui, făcea prăpăd în Biserică, intra prin case, lua cu sila pe bărbaţi şi pe femei şi-i arunca în temniţă. 4 Cei ce se împrăştiaseră mergeau din loc în loc şi propovăduiau Cuvântul. 5 Filip s-a coborât în cetatea Samariei şi le-a propovăduit pe Hristos.
26 Un înger al Domnului a vorbit lui Filip şi i-a zis: „Scoală-te şi du-te spre miazăzi, pe drumul care pogoară spre Ierusalim la Gaza şi care este pustiu”. 27 Filip s-a sculat şi a plecat. Şi iată că un etiopian, un famen cu mare putere la împărăteasa Candace a etiopienilor şi îngrijitorul tuturor vistieriilor ei, venit la Ierusalim ca să se închine, 28 se întorcea de acolo şi şedea în carul lui şi citea pe prorocul Isaia. 29 Duhul a zis lui Filip: „Du-te şi ajunge carul acesta!” 30 Filip a alergat şi a auzit pe etiopian citind pe prorocul Isaia. El i-a zis: „Înţelegi tu ce citeşti?” 31 Famenul a răspuns: „Cum aş putea să înţeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva?” Şi a rugat pe Filip să se suie în car şi să şadă împreună cu el. 32 Locul din Scriptură pe care-l citea era acesta: „El a fost dus ca o oaie la tăiere şi ca un miel fără glas înaintea celui ce-l tunde, aşa nu Şi-a deschis gura; 33 în smerenia Lui, judecata I-a fost luată. Şi cine va zugrăvi pe cei din timpul Lui? Căci viaţa I-a fost luată de pe pământ.” 34 Famenul a zis lui Filip: „Rogu-te, despre cine vorbeşte prorocul astfel? Despre sine sau despre vreun altul?” 35 Atunci, Filip a luat cuvântul, a început de la Scriptura aceasta şi i-a propovăduit pe Isus. 36 Pe când îşi urmau ei drumul, au dat peste o apă. Şi famenul a zis: „Uite apă, ce mă împiedică să fiu botezat?” 37 Filip a zis: „Dacă crezi din toată inima, se poate”. Famenul a răspuns: „Cred că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu”.
38 A poruncit să stea carul, s-au pogorât amândoi în apă, şi Filip a botezat pe famen.39 Când au ieşit din apă, Duhul Domnului a răpit pe Filip, şi famenul nu l-a mai văzut. În timp ce famenul îşi vedea de drum, plin de bucurie, 40 Filip se afla la Azot, de unde s-a dus până la Cezareea. Şi propovăduia Evanghelia în toate cetăţile prin care trecea.
Ioan 14:16-18
16 Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt, care să rămână cu voi în veac;17 şi anume Duhuladevărului, pecare lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede şi nu-L cunoaşte, dar voi Îl cunoaşteţi, căci rămâne cu voi şiva fi în voi.18 Nuvă voi lăsa orfani, Mă voiîntoarce la voi.
Ioan 15:4-5
4 Rămâneţi în Mine, şi Eu voi rămâne în voi. După cum mlădiţa nu poate aduce rod de la sine, dacă nu rămâne în viţă, tot aşa nici voi nu puteţi aduce rod dacă nu rămâneţi în Mine. 5 Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cine rămâne în Mine şi în cine rămân Eu aduce multă roadă, căci, despărţiţi de Mine, nu puteţi face nimic.
Ioan 16:5-13
5 la Cel ce M-a trimis şi nimeni din voi nu Mă întreabă: ‘Unde Te duci?’ 6 Dar, pentru că v-am spus aceste lucruri, întristarea v-a umplut inima. 7 Totuşi vă spun adevărul: Vă este de folos să Mă duc, căci, dacă nu Mă duc Eu, Mângâietorul nu va veni la voi, dar, dacă Mă duc, vi-L voi trimite. 8 Şi când va veni El, va dovedi lumea vinovată în ce priveşte păcatul, neprihănirea şi judecata. 9 În ce priveşte păcatul, fiindcă ei nu cred în Mine; 10 în ce priveşte neprihănirea, fiindcă Mă duc la Tatăl şi nu Mă veţi mai vedea; 11 în ce priveşte judecata, fiindcă stăpânitorul lumii acesteia este judecat. 12 Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteţi purta. 13 Când va veni Mângâietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul, căci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit şi vă va descoperi lucrurile viitoare.
Ecclesiast 4:9-12
9 Mai bine doi decât unul, căci iau o plată cu atât mai bună pentru munca lor.10 Căci, dacă se întâmplă să cadă, se ridică unul pe altul. Dar vai de cine este singur şi cade, fără să aibă pe altul care să-l ridice!11 Tot aşa, dacă se culcă doi împreună, se încălzească unul pe altul, dar cum are să se încălzescă dacă e singur?12 Şi dacă se scoală cineva asupra unuia, doi pot să-i stea împotrivă; şi funia împletită în trei nu se rupe uşor.
Efeseni 4:1-7, 11-16
Vă sfătuiesc dar eu, cel întemniţat pentru Domnul, să vă purtaţi într-un chip vrednic de chemarea pe care aţi primit-o,2 cu toată smerenia şi blândeţea, cu îndelungă răbdare; îngăduiţi-vă unii pe alţii în dragoste3 şi căutaţi să păstraţi unirea Duhului prin legătura păcii.4 Este un singur trup, un singur Duh, după cum şi voi aţi fost chemaţi la o singură nădejde a chemării voastre.5 Este un singur Domn, o singură credinţă, un singur botez.6 Este un singur Dumnezeu şi Tată al tuturor, care este mai presus de toţi, care lucrează prin toţi şi care este în toţi.7 Dar fiecăruia din noi harul i-a fost dat după măsura darului lui Hristos.
11 Şi El a dat pe unii apostoli, pe alţii proroci, pe alţii evanghelişti, pe alţii păstori şi învăţători12 pentru desăvârşirea sfinţilor, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos,13 până vom ajunge toţi la unirea credinţei şi a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos;14 ca să nu mai fim copii, plutindîncoace şi încolo, purtaţi de orice vânt de învăţătură, prin viclenia oamenilor şi prin şiretenia lor în mijloacele de amăgire,15 ci, credincioşi adevărului, în dragoste, săcreştem în toate privinţele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos.16 Din El, tot trupul, bine închegat şi strâns legat prin ceea ce dă fiecare încheietură, îşi primeşte creşterea potrivit cu lucrarea fiecărei părţi în măsura ei şi se zideşte în dragoste.
Evrei 10:19-25
19 Astfel dar, fraţilor, fiindcă prin sângele lui Isus avem o intrare slobodă în Locul Preasfânt20 pe calea cea nouă şi vie pe care ne-a deschis-o El, prin perdeaua dinăuntru, adică trupul Său,21 şi fiindcă avem un Mare preot pus peste casa lui Dumnezeu,22 să ne apropiem cu o inimă curată, cu credinţă deplină, cu inimile stropite şi curăţite de un cuget rău şi cu trupul spălat cu o apă curată.23 Să ţinem fără şovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut făgăduinţa.24 Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste şi la fapte bune.25 Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei, ci să ne îndemnăm unii pe alţii, şi cu atât mai mult, cu cât vedeţi că ziua se apropie.
Coloseni 2:6-7
6 Astfel dar, după cum aţi primit pe Hristos Isus, Domnul, aşa să şi umblaţi în El, 7 fiind înrădăcinaţi şi zidiţi în El, întăriţi prin credinţă, după învăţăturile care v-au fost date, şi sporind în ea cu mulţumiri către Dumnezeu.
Coloseni 2:1-3
Vreau, în adevăr, să ştiţi cât de mare luptă duc pentru voi, pentru cei din Laodiceea şi pentru toţi cei ce nu mi-au văzut faţa în trup; 2 pentru ca să li se îmbărbăteze inimile, să fie uniţi în dragoste şi să capete toate bogăţiile plinătăţii de pricepere, ca să cunoască taina lui Dumnezeu Tatăl, adică pe Hristos, 3 în care sunt ascunse toate comorile înţelepciunii şi ale ştiinţei.
1 Corinteni 3:5-9
5 Cine este Pavel? Şi cine este Apolo? Nişte slujitori ai lui Dumnezeu prin care aţi crezut, şi fiecare după puterea dată lui de Domnul. 6 Eu am sădit, Apolo a udat, dar Dumnezeu a făcut să crească, 7 aşa că nici cel ce sădeşte, nici cel ce udă nu sunt nimic, ci Dumnezeu, care face să crească. 8 Cel ce sădeşte şi cel ce udă sunt tot una, şi fiecare îşi va lua răsplata după osteneala lui. 9 Căci noi suntem împreună-lucrători cu Dumnezeu. Voi sunteţi ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu.
Matei 4:18-22
18 Pe când trecea pe lângă Marea Galileii, Isus a văzut doi fraţi: pe Simon, zis Petru, şi pe fratele său Andrei, care aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari. 19 El le-a zis: „Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni”. 20 Îndată, ei au lăsat mrejele şi au mers după El. 21 De acolo a mers mai departe şi a văzut pe alţi doi fraţi: pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui, care erau într-o corabie cu tatăl lor, Zebedei, şi îşi cârpeau mrejele. El i-a chemat. 22 Şi îndată, ei au lăsat corabia şi pe tatăl lor şi au mers după El.
Luca 6:12-20
12 În zilele acelea, Isus S-a dus în munte să Se roage şi a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu. 13 Când s-a făcut ziuă, a chemat pe ucenicii Săi şi a ales dintre ei doisprezece pe care i-a numit apostoli, şi anume: 14 pe Simon, pe care l-a numit şi Petru, pe Andrei, fratele lui, pe Iacov, pe Ioan, pe Filip, pe Bartolomeu, 15 pe Matei, pe Toma, pe Iacov, fiul lui Alfeu, pe Simon, numit Zelotul, 16 pe Iuda, fiul lui Iacov, şi pe Iuda Iscarioteanul, care s-a făcut vânzător.
17 S-a pogorât împreună cu ei şi S-a oprit într-un podiş, unde se aflau mulţi ucenici de-ai Lui, şi o mare mulţime de oameni, care veniseră din toată Iudeea, din Ierusalim şi de pe lângă marea Tirului şi a Sidonului, ca să-L asculte şi să fie vindecaţi de bolile lor. 18 Cei chinuiţi de duhuri necurate erau vindecaţi. 19 Şi tot norodul căuta să se atingă de El, pentru că din El ieşea o putere, care-i vindeca pe toţi.
20 Atunci, Isus Şi-a ridicat ochii spre ucenicii Săi şi a zis: „Ferice de voi, care sunteţi săraci, pentru că Împărăţia lui Dumnezeu este a voastră!
Luca 9:1-6
Isus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi, le-a dat putere şi stăpânire peste toţi dracii şi să vindece bolile. 2 Apoi, i-a trimis să propovăduiască Împărăţia lui Dumnezeu şi să tămăduiască pe cei bolnavi. 3 „Să nu luaţi nimic cu voi pe drum,” le-a zis El; „nici toiag, nici traistă, nici pâine, nici bani, nici două haine. 4 În orice casă veţi intra, să rămâneţi acolo, până veţi pleca din locul acela. 5 Şi dacă nu vă vor primi oamenii, să ieşiţi din cetatea aceea şi să scuturaţi praful de pe picioarele voastre, ca mărturie împotriva lor.” 6 Ei au plecat şi au mers din sat în sat, propovăduind Evanghelia şi săvârşind pretutindeni tămăduiri.
1 Tesalonicei 2:7-12
7 Dimpotrivă, ne-am arătat blânzi în mijlocul vostru, ca o doică ce-şi creşte cu drag copiii. 8 Astfel, în dragostea noastră fierbinte pentru voi, eram gata să vă dăm nu numai Evanghelia lui Dumnezeu, dar chiar şi viaţa noastră, atât de scumpi ne ajunseserăţi. 9 Vă aduceţi aminte, fraţilor, de osteneala şi munca noastră. Cum lucram zi şi noapte ca să nu fim sarcină niciunuia din voi şi vă propovăduiam Evanghelia lui Dumnezeu. 10 Voi sunteţi martori şi Dumnezeu, de asemenea, că am avut o purtare sfântă, dreaptă şi fără prihană faţă de voi, care credeţi. 11 Ştiţi iarăşi că am fost pentru fiecare din voi ca un tată cu copiii lui: vă sfătuiam, vă mângâiam şi vă adeveream 12 să vă purtaţi într-un chip vrednic de Dumnezeu, care vă cheamă la Împărăţia şi slava Sa.
Coloseni 4:2-6
2 Stăruiţi în rugăciune, vegheaţi în ea cu mulţumiri. 3 Rugaţi-vă totodată şi pentru noi, ca Dumnezeu să ne deschidă o uşă pentru Cuvânt, ca să putem vesti taina lui Hristos pentru care, iată, mă găsesc în lanţuri: 4 ca s-o fac cunoscută aşa cum trebuie să vorbesc despre ea. 5 Purtaţi-vă cu înţelepciune faţă de cei de afară; răscumpăraţi vremea. 6 Vorbirea voastră să fie totdeauna cu har, dreasă cu sare, ca să ştiţi cum trebuie să răspundeţi fiecăruia.
Matei 28:16-20
16 Cei unsprezece ucenici s-au dus în Galileea, în muntele unde le poruncise Isus să meargă. 17 Când L-au văzut ei, I s-au închinat, dar unii s-au îndoit. 18 Isus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei şi le-a zis: „Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ. 19 Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului, şi al Sfântului Duh. 20 Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin.”
Faptele Apostolilor 11:21-26
21 Mâna Domnului era cu ei, şi un mare număr de oameni au crezut şi s-au întors la Domnul. 22 Vestea despre ei a ajuns la urechile Bisericii din Ierusalim, şi au trimis pe Barnaba până la Antiohia. 23 Când a ajuns el şi a văzut harul lui Dumnezeu, s-a bucurat şi i-a îndemnat pe toţi să rămână cu inimă hotărâtă alipiţi de Domnul. 24 Căci Barnaba era un om de bine, plin de Duhul Sfânt şi de credinţă. Şi destul de mult norod s-a adaos la Domnul. 25 Barnaba s-a dus apoi la Tars, ca să caute pe Saul 26 şi, când l-a găsit, l-a adus la Antiohia. Un an întreg, au luat parte la adunările bisericii şi au învăţat pe mulţi oameni. Pentru întâia dată, ucenicilor li s-a dat numele de creştini în Antiohia.
2 Timotei 3:16-17
16 Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, 17 pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.
Psalm 1:1-3
Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se opreşte pe calea celor păcătoşi şi nu se aşează pe scaunul celor batjocoritori!
2 Ci îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui!
3 El este ca un pom sădit lângă un izvor de apă, care îşi dă rodul la vremea lui şi ale cărui frunze nu se veştejesc; tot ce începe duce la bun sfârşit.
Psalm 119:97-105
Cât de mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gândesc la ea. 98 Poruncile Tale mă fac mai înţelept decât vrăjmaşii mei,căci totdeauna le am cu mine. 99 Sunt mai învăţat decât toţi învăţătorii mei, căci mă gândesc la învăţăturile Tale. 100 Am mai multă pricepere decât bătrânii, căci păzesc poruncile Tale. 101 Îmi ţin piciorul departe de orice drum rău,ca să păzesc Cuvântul Tău. 102 Nu mă depărtez de legile Tale, căci Tu mă înveţi. 103 Ce dulci sunt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decât mierea în gura mea! 104 Prin poruncile Tale mă fac mai priceput, de aceea urăsc orice cale a minciunii. 105 Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele şi o lumină pe cărarea mea.
Ioan 8:31-32
31 Şi a zis iudeilor care crezuseră în El: „Dacă rămâneţi în cuvântul Meu, sunteţi în adevăr ucenicii Mei; 32 veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face slobozi”.
Coloseni 3:16
Cuvântul lui Hristos să locuiască din belşug în voi în toată înţelepciunea. Învăţaţi-vă şi sfătuiţi-vă unii pe alţii cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti, cântând lui Dumnezeu cu mulţumire în inima voastră.
Iacov 1:22-25
22 Fiţi împlinitori ai Cuvântului, nu numai ascultători, înşelându-vă singuri. 23 Căci, dacă ascultă cineva Cuvântul şi nu-l împlineşte cu fapta, seamănă cu un om care îşi priveşte faţa firească într-o oglindă 24 şi, după ce s-a privit, pleacă şi uită îndată cum era. 25 Dar cine îşi va adânci privirile în legea desăvârşită, care este legea slobozeniei, şi va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui.
Matei 7:24-27
24 De aceea, pe oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care şi-a zidit casa pe stâncă. 25 A dat ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbuşit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă. 26 Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi nu le face va fi asemănat cu un om nechibzuit, care şi-a zidit casa pe nisip. 27 A dat ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au izbit în casa aceea: ea s-a prăbuşit, şi prăbuşirea i-a fost mare.”
Tit 1:4-5
4 către Tit, adevăratul meu copil în credinţa noastră, a amândurora: Har şi pace de la Dumnezeu Tatăl şi de la Isus Hristos, Mântuitorul nostru! 5 Te-am lăsat în Creta ca să pui în rânduială ce mai rămâne de rânduit şi să aşezi prezbiteri[a] în fiecare cetate, după cum ţi-am poruncit:
Ioan 9:1-12
Când trecea, Isus a văzut un orb din naştere. 2 Ucenicii Lui L-au întrebat: „Învăţătorule, cine a păcătuit: omul acesta sau părinţii lui, de s-a născut orb?” 3 Isus a răspuns: „N-a păcătuit nici omul acesta, nici părinţii lui, ci s-a născut aşa, ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu. 4 Cât este ziuă, trebuie să lucrez lucrările Celui ce M-a trimis; vine noaptea, când nimeni nu mai poate să lucreze. 5 Cât sunt în lume, sunt Lumina lumii.” 6 După ce a zis aceste vorbe, a scuipat pe pământ şi a făcut tină din scuipat. Apoi a uns ochii orbului cu tina aceasta 7 şi i-a zis: „Du-te de te spală în scăldătoarea Siloamului” (care, tălmăcit, înseamnă: Trimis). El s-a dus, s-a spălat şi s-a întors văzând bine. 8 Vecinii şi cei ce-l cunoscuseră mai înainte ca cerşetor ziceau: „Nu este acesta cel ce şedea şi cerşea?” 9 Unii ziceau: „El este”. Alţii ziceau: „Nu, dar seamănă cu el”. Şi el însuşi zicea: „Eu sunt”. 10 Deci i-au zis: „Cum ţi s-au deschis ochii?” 11 El a răspuns: „Omul acela, căruia I se zice Isus, a făcut tină, mi-a uns ochii şi mi-a zis: ‘Du-te la scăldătoarea Siloamului şi spală-te.’ M-am dus, m-am spălat şi mi-am căpătat vederea.” 12 „Unde este Omul acela?” l-au întrebat ei. El a răspuns: „Nu ştiu”.
Ioan 9:13-17
13 Au adus la farisei pe cel ce fusese orb mai înainte. 14 Şi era o zi de Sabat când făcuse Isus tină şi-i deschisese ochii. 15 Din nou, fariseii l-au întrebat şi ei cum şi-a căpătat vederea. Şi el le-a zis: „Mi-a pus tină pe ochi, m-am spălat şi văd”. 16 Atunci, unii din farisei au început să zică: „Omul acesta nu vine de la Dumnezeu, pentru că nu ţine Sabatul”. Alţii ziceau: „Cum poate un om păcătos să facă asemenea semne?” Şi era dezbinare între ei. 17 Iarăşi au întrebat pe orb: „Tu ce zici despre El în privinţa faptului că ţi-a deschis ochii?” „Este un proroc”, le-a răspuns el.
Ioan 9:35-38
35 Isus a auzit că l-au dat afară şi, când l-a găsit, i-a zis: „Crezi tu în Fiul lui Dumnezeu?” 36 El a răspuns: „Şi cine este, Doamne, ca să cred în El?” 37 „L-ai şi văzut”, i-a zis Isus, „şi cel care vorbeşte cu tine, Acela este”. 38 „Cred, Doamne”, I-a zis el; şi I s-a închinat.
Faptele Apostolilor 19:1, 7-10
1 Pe când era Apolo în Corint, Pavel, după ce a trecut prin ţinuturile de sus ale Asiei, a ajuns la Efes. Aici, a întâlnit pe câţiva ucenici
7 Erau cam doisprezece bărbaţi de toţi. 8 În urmă, Pavel a intrat în sinagogă, unde vorbea cu îndrăzneală. Timp de trei luni a vorbit cu ei despre lucrurile privitoare la Împărăţia lui Dumnezeu şi căuta să înduplece pe cei ce-l ascultau. 9 Dar, fiindcă unii rămâneau împietriţi şi necredincioşi şi vorbeau de rău Calea Domnului înaintea norodului, Pavel a plecat de la ei, a despărţit pe ucenici de ei şi a învăţat în fiecare zi pe norod în şcoala unuia numit Tiran. 10 Lucrul acesta a ţinut doi ani, aşa că toţi cei ce locuiau în Asia, iudei şi greci, au auzit Cuvântul Domnului.
Faptele Apostolilor 19:24-27
24 Un argintar, numit Dimitrie, făcea temple de argint de-ale Dianei şi aducea lucrătorilor săi nu puţin câştig cu ele. 25 I-a adunat la un loc, împreună cu cei de aceeaşi meserie, şi le-a zis: „Oamenilor, ştiţi că bogăţia noastră atârnă de meseria aceasta 26 şi vedeţi şi auziţi că Pavel acesta, nu numai în Efes, dar aproape în toată Asia, a înduplecat şi a abătut mult norod şi zice că zeii făcuţi de mâini nu sunt dumnezei. 27 Primejdia care vine din acest fapt nu este numai că meseria noastră cade în dispreţ, dar şi că templul marii zeiţe Diana este socotit ca o nimica, şi chiar măreţia aceleia care este cinstită în toată Asia şi în toată lumea este nimicită.”
1 Corinteni 2:9 – 3:3
9 Dar, după cum este scris: „Lucruri pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s-au suit, aşa sunt lucrurile pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc”. 10 Nouă însă Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul Său. Căci Duhul cercetează totul, chiar şi lucrurile adânci ale lui Dumnezeu. 11 În adevăr, cine dintre oameni cunoaşte lucrurile omului, afară de duhul omului, care este în el? Tot aşa, nimeni nu cunoaşte lucrurile lui Dumnezeu afară de Duhul lui Dumnezeu. 12 Şi noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul care vine de la Dumnezeu, ca să putem cunoaşte lucrurile pe care ni le-a dat Dumnezeu prin harul Său. 13 Şi vorbim despre ele nu cu vorbiri învăţate de la înţelepciunea omenească, ci cu vorbiri învăţate de la Duhul Sfânt, întrebuinţând o vorbire duhovnicească pentru lucrurile duhovniceşti. 14 Dar omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt o nebunie, şi nici nu le poate înţelege, pentru că trebuie judecate duhovniceşte. 15 Omul duhovnicesc, dimpotrivă, poate să judece totul şi el însuşi nu poate fi judecat de nimeni. 16 Căci „cine a cunoscut gândul Domnului, ca să-I poată da învăţătură?” Noi însă avem gândul lui Hristos. 3:1 Cât despre mine, fraţilor, nu v-am putut vorbi ca unor oameni duhovniceşti, ci a trebuit să vă vorbesc ca unor oameni lumeşti, ca unor prunci în Hristos. 2 V-am hrănit cu lapte, nu cu bucate tari, căci nu le puteaţi suferi, şi nici acum chiar nu le puteţi suferi, 3 pentru că tot lumeşti sunteţi. În adevăr, când între voi sunt zavistii, certuri şi dezbinări, nu sunteţi voi lumeşti şi nu trăiţi voi în felul celorlalţi oameni?
I Tesaloniceni 1:2-10
2 După ce am suferit şi am fost batjocoriţi în Filipi, cum ştiţi, am venit plini de încredere în Dumnezeul nostru să vă vestim Evanghelia lui Dumnezeu în mijlocul multor lupte. 3 Căci propovăduirea noastră nu se întemeiază nici pe rătăcire, nici pe necurăţie, nici pe viclenie. 4 Ci, fiindcă Dumnezeu ne-a găsit vrednici să ne încredinţeze Evanghelia, căutăm să vorbim aşa ca să plăcem nu oamenilor, ci lui Dumnezeu, care ne cercetează inima. 5 În adevăr, cum bine ştiţi, niciodată n-am întrebuinţat vorbe măgulitoare, nici haina lăcomiei: martor este Dumnezeu. 6 N-am căutat slavă de la oameni: nici de la voi, nici de la alţii, deşi, ca apostoli ai lui Hristos, am fi putut să cerem cinste. 7 Dimpotrivă, ne-am arătat blânzi în mijlocul vostru, ca o doică ce-şi creşte cu drag copiii. 8 Astfel, în dragostea noastră fierbinte pentru voi, eram gata să vă dăm nu numai Evanghelia lui Dumnezeu, dar chiar şi viaţa noastră, atât de scumpi ne ajunseserăţi. 9 Vă aduceţi aminte, fraţilor, de osteneala şi munca noastră. Cum lucram zi şi noapte ca să nu fim sarcină niciunuia din voi şi vă propovăduiam Evanghelia lui Dumnezeu. 10 Voi sunteţi martori şi Dumnezeu, de asemenea, că am avut o purtare sfântă, dreaptă şi fără prihană faţă de voi, care credeţi.
Efeseni 5:15-21
15 Luaţi seama deci să umblaţi cu băgare de seamă, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca nişte înţelepţi. 16 Răscumpăraţi vremea, căci zilele sunt rele. 17 De aceea nu fiţi nepricepuţi, ci înţelegeţi care este voia Domnului. 18 Nu vă îmbătaţi de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiţi plini de Duh. 19 Vorbiţi între voi cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti şi cântaţi şi aduceţi din toată inima laudă Domnului. 20 Mulţumiţi totdeauna lui Dumnezeu Tatăl pentru toate lucrurile în Numele Domnului nostru Isus Hristos. 21 Supuneţi-vă unii altora în frica lui Hristos.
VOLT wants to thank the following artists and organizations for their media:
“Blue Eyes” – Shutterstock Image ID:1334908, Copyright: iko
Video – Change the World – Daniel Stevers, DanStevers.com. http://www.danstevers.com/store/change_the_world/
“Grunge map of the world”– Shutterstock, Image ID: 524813896, Shutterstock.com, Copyright: javarman [Text added]
“Hand acting with red heart isolated on white background with clipping path.” Shutterstock Image ID:324361253, Copyright: Sanit Fuangnakhon
“Students Laughing,” Romania Ccc,
“Electric cable close-up with glowing electricity lightning” – Shutterstock, Image ID:159800267, Copyright: ESB Professional
“Athlete passing a baton to the partner against race track” Shutterstock Image ID:437158714, Copyright: vectorfusionart
Volt with like to thank the following artists and organizations
“Tree by river,” Presentermedia.com, ID 15881
“Corporate climb up,” Presentermedia.com, ID 7214
“Man Bible,” Shutterstock ID 320458223, By Billion Photos
“Business friends discussing brainstorming and ideas at meeting inside beautiful modern building place,” Shutterstock ID: 245167687, By ESB Professional
“A casual young woman says a prayer with her hands held together.” Shutterstock ID: 284335199, By ptnphoto
VOLT wants to thank the following artists and organizations for their excellent media:
“Close-up of four people standing in circle with eyes closed, holding each other’s shoulders in a supportive pose,” Shutterstock Image ID:452653681, Copyright: Photographee.eu
“The young man dreams at sunset. He’s in the hood: sitting profile to the camera.” Shutterstock Image ID:472747009, Copyright: StockMediaSeller
“Conceptual symbol of multiracial human hands making a circle on white background with a copy space in the middle,” Shutterstock Image ID:47641933, Copyright: maxstockphoto
VOLT wants to thank the following artists and organizations for their excellent media:
Picture 1 – Two handsome mature students having a conversation sitting in class room, Shutterstock.com – Image ID:160648694, Copyright: wavebreakmedia.
VOLT wants to thank the following artists and organizations for their excellent media:
“Portrait of two male students talking in a park” – Shutterstock Image ID:107154584, Copyright: wavebreakmedia
“The Philippian Jailer asking ‘What must I do to be saved?’”, by Lars Justinen, GoodSalt.com
“Decision point at crossroads. Image isolated on a white back ground.” Shutterstock Image ID:58458118, Copyright: fliegenwulf
Man Shrugging – Adobe Captivate files
VOLT wants to thank the following artists and organizations for their excellent media:
“Young women at school, two female friends talking and studying for college test in park.” Shutterstock Image ID:126526316, Copyright: Diego Cervo
Picture – The Philippian Jailer asking “What must I do to be saved?”, by Lars Justinen, GoodSalt.com
Circles – CRU.org
“Stick Figure With Clap Board,” PresenterMedia.com ITEM#: 3781
Video – “How to handle different responses,” IKAN productions, Philippines Ccc.
VOLT wants to thank the following artists and organizations for their excellent media:
“Holy spirit dove flies in blue sky, bright light shines from heaven, Christian symbol,” Shutterstock Image ID:264641516, Copyright: Igor Zh.
“Jesus standing with hands extended and pointing to a jar and bowl,” Shutterstock Image ID:123612373, Copyright: Carlos E. Santa Maria [Cropped & Text added]
“Salt trailing out of salt shaker,” Shutterstock Image ID:3830344, Copyright: Margaret M Stewart
“Positive woman happy smile think looking up to empty copy space, young girl wear green shirt, isolated over white background,” Shutterstock Image ID:97401785, Copyright: ProStockStudio
“Blonde girl walking in the fog on the beach,” Shutterstock Image ID:46977373, Copyright: siart
VOLT wants to thank the following artists and organizations for their excellent media:
“Two friends talking sitting in a couch in the living room with a window in the background at home.” Shutterstock – Image ID:457481938, Copyright: Antonio Guillem.
În Ioan 17 Isus a spus: ”Cum m-ai trimes Tu pe Mine în lume, așa i-am trimes și Eu pe ei în lume.” Aceste cuvinte ne determină să ne uităm adânc în viața lui Isus și să o studiem. Ni s-a încredințat o misiune care se aseamănă cu cea a gloriosului nostru Salvator. În ultimele Sale cuvinte din evanghelii, Isus menționează o parte din această misiune. El le poruncește urmașilor Săi să facă ucenici.
Ucenicizarea mereu presupune a fi conectați la Cuvântul Lui Dumnezeu. Ucenicii noștri au nevoie de Cuvântul lui Dumnezeu. Au nevoie să vadă că acesta adresează aspecte precum nevoile lor, că le răspunde la întrebări și îi călăuzește în a trăi în neprihănire. Separați de cuvântul lui Dumnezeu nu vom avea nici înțelepciunea, nici discernământul necesare călăuzirii altora.
